3 mai 2011

3 mai-ziua libertatii presei…unii stiati despre ea,altii nu…ziua libertatii presei a fost declarata la 23 decembrie 1993 de catre ONU…noi,tinerii jurnalisti de la Universitatea de stat din Pitesti,specializarea jurnalism,am organizat un eveniment inedit…am realizat prima emisiune care imbina radio-ul cu televiziunea,cu numele de VeDeTe la RADIO Tv(titlu ales de mine:D)…emisiunea a fost un pamflet prin care am incercat sa satirizam obiceiurile unor vedete cunoscute,precum: Mircea Badea as. Mihai Corbescu, Andreea Esca as. Andreea Mihai, Adelina Pestritu as. Ramona Radu, Mircea Solcanu „in duet” cu Daniela Crudu as. Alexandra Dragoi si Nicoleta Cobirlie, Catalin Maruta as. Florescu Felicia, Andreea Marin as. Irina Dumitrascu, Mihaela Radulescu as. Gabriela Iacob, Dan Diaconescu as. Georgiana Duicu…emisiunea radio a fost prezentata de 4 vj-ite:Alexandra Matei, Evelina Barbu, Ana Maria Gojgar,si bineinteles Lidia,adica eu:)…recunosc ca am avut emotii la inregistrari,ne-am balbait,am luat-o de la capat,dar in acelasi timp ne-am distrat pe cinste…am avut ocazia sa prezint prima mea emisiune radio:D…ii multumim domnului profesor Remus Cirstea ca a avut rabdare cu noi si ne-a ajutat foarte mult…de asemenea mulumim si domnisoarei Georgiana Popescu care a venit cu ideea si a realizat evenimetul de ieri…a fost totul pregatit ca la carte…invitati la eveniment au fost domni profesori si colegi din facultate,iar din cate am observat eu s-au distrat copios…a fost o experienta placuta,din care am invatat multe…vreau sa ii amintesc si pe colegii „din umbra”,avand si ei un rol la fel de important: Stoica Raluca-„sefu” asistent de productie, Alexandra Stirbu si Alexandra Stanescu s-au ocupat de poze,making off,afis,etc, si Cristiana Cuceanu-sprijin moral:)…va asteptam si la anu la o noua editie a emisiunii…:D

Vama Veche-La radio

Din greseala,cautand pe google am dat si de faimoasa melodie a celor de la vama veche…de cand nu am mai auzit-o….si cred ca si voua va era dor de versurile lor….

În fiecare zi îmi spune cineva cât sunt de fericit
Că viaţa o trăiesc din plin pentru că am mobil şi-s conectat
Maşină de spălat şi expresor, televizor cu ecran plat, calculator
Şi-s special că am un card cu numele pe el
Cu care în curând o sa-mi cumpăr casa pe pământ
Şi cu garaj, 2 maşini si-un rottwailer în curte
Şi voi primi nevastă urâtă şi cam proastă
Şi doi copii la şcoală americană
O bonă care mi-e amantă şi mă înşeală şi care vrea la sală
Suntem cu toţii o comunitate de vise sfărâmate în mii de rate
De vise sfărâmate în mii de rate

Nu vreau s-ajung aşa, asta nu-s eu
Şi trebuie să scap
S-ajung la radio, sa spun cine sunt eu cu adevărat

La radio, vreau să ajung la radio,
S-audă o ţară întreagă cine-s eu, cu adevărat
La radio, vreau să ajung la radio,
S-audă o ţară întreagă cine-s eu, cu adevărat

Iubita mea lucrează într-o cafenea
Vrea să se facă actriţă
În fiecare seară o iau şi-o duc acasă
În două camere şi o terasă
Aşa e casa noastră, albastră
Iubita mea găteşte, eu o ajut la vise
Apoi mă duc pe străzi şi pe trotuare
Murdare de poveştile cu cretă
Şi mă-ntâlnesc cu trei prieteni bagabonţi
Sunt bagabonţi dar îi cunosc de mic
Şi mergem la un net să mai vedem cum e
Şi care-i faza, şi cum stă treaba
Iubita mea viseaza iar eu pun bani de-oparte
Ca sa o duc departe şi să călătorim
Să ne iubim şi să dansăm pe mese
Asta-i povestea mea şi vreau s-o daţi la radio
S-audă toată lumea
Că viaţa-i simplă şi mişto
Şi eu iubesc pe fata mea

La radio, vreau să ajung la radio,
S-audă o ţară întreagă cine-s eu, cu adevărat
La radio, vreau să ajung la radio,
S-audă o ţară întreagă cine-s eu, cu adevărat

Maşina de spălat n-o să mă facă mai curat
Nici expresorul n-o sa-mi ghicească viitorul
Numele meu nu vreau sa-l văd pe card
Iar fericirea nu se cumpără în rate

La radio, vreau să ajung la radio,
S-audă o ţară întreagă cine-s eu, cu adevărat
La radio, vreau să ajung la radio,
S-audă o ţară întreagă cïne-s eu, cu adevărat

Functiile radioului

Programele transmise de posturile de radio realizează:
• Informarea
• Formarea
• Divertismentul
Indiferent de tipul postului, public sau particular, sau de formatul programului, cele trei functii se regasesc peste tot, doar ponderea fiecarei functii difera
Informarea-prima functie a radioului, pe care o indeplineste incepand cu cea mai simpla forma: ora exacta, continuand cu meteo, trafic si pana la informatii de nisa.O informaţie, pentru a fi utilă, trebuie să fie: de calitate, primită la timp, completă şi relevantă. Altfel spus, informaţia trebuie să reflecte fidel realitatea.Dar “dezvoltarea mediilor de informare a determinat apariţia aşa-numitului “bombardament informaţional”. De aceea, au apărut păreri conform cărora “cartea, radioul şi televiziunea, cinematograful, riscă să acapareze în întregime timpul omului, prin informaţie, şi să nu-i lase nici un timp de gândire”. În acelaşi timp, “elemente, odinioară rare, devin abundente, şi elemente odinioara abundente, devin rare. Astfel, infomaţia, ieri, prea sporadică, mâine, prea abundentă, face ca timpul necesar meditaţiei asupra informaţiei-ieri, abundant-să devină sporadic si insuficient”(Jean Fourastie,1972)”.
Formarea-cele două laturi ale formării, educaţia şi formarea opiniei, au atractivitate diferită şi pentru realizatorii şi pentru conducătorii posturilor de radio. Trebuie să recunoaşteţi că e mult mai interesant să convingi ascultătorul că ai dreptate, că părerea ta este cea corectă, sau părerea patronului, sau părerea celor care contribuie la bunăstarea patronului, decât să faci oamenii să reţină că Marconi a inventat radioul, iar Maxwell a descoperit legile matematice ale undelor electromagnetice, deci că ceea ce există, dar nu s-a cunoscut până atunci, se descoperă, iar ceea ce nu există se inventează. De aceea emisiunile care au ca obiectiv principal educaţia sunt atât de greu de făcut şi este nevoie de oameni dedicaţi şi cu mult har, care să reuşească să reţină un număr mare de ascultători în faţa aparatelor de radio, transmiţând un mixtum compositum din care să nu lipsească elementul educativ, dar care, prin „ambalaj”, să fie plăcut de audiat.Formarea opiniei are două laturi: cea de bună credinţă, în care comentatorul aşa crede el că e bine şi în interesul comunităţii, şi cea răsplătită, în care formatorul face o pledoarie în favoarea cuiva sau a ceva, plata sa fiind condiţionată, implicit sau explicit, de realizarea acelei acţiuni.
Divertismentul-a fost prezent încă de la primele transmisii radio(1906- Fessenden transmite muzică şi voci. Până în acel moment, prin unde radio se transmiseseră doar semnale Morse. 1907-În vara acestui an, De Forest transmite regata ce se desfăşura pe lacul Erie.), a cunoscut un moment de vârf în anii 30-40-50, după care, pe măsură ce se maturiza televiziunea, anumite genuri au migrat spre micul ecran, aproape dispărând din programele radio.Programele de divertisment pot fi vorbite sau muzicale. De cele mai multe ori, nici în celelalte programe nu ar trebui să lipsească momentele de destindere, cel puţin muzicale.Programele vorbite pot fi emisiuni umoristice, concursuri, transmisiuni sportive, iar programele muzicale se referă la toate formele de exploatare radiofonică a fonotecii, de la prezentarea temporală, pe genuri, teritorială, până la concursuri care să verifice cunoştinţele muzicale ale ascultătorilor.Un loc aparte îl ocupă concursurile, cu public, prin telefon, SMS-uri, mail-uri, scrisori, pentru că, pe lăngă divertisment, realizează şi informarea şi educarea ascultătorilor într-un mod distractiv şi atractiv.
Totuşi, pentru cei mai mulţi dintre ascultători, radioul este un însoţitor cotidian, fie că te izolează de cei din jur şi poţi să-ţi desfăşori activitatea mai eficient, fie îţi alungă sentimentul de singurătate, şi, în aceste condiţii, calitatea programelor muzicale este determinantă pentru cota de piaţă a postului respectiv. Dacă reuşeşti prin muzica transmisă, bine pusă în valoare de animatori, să determini publicul-ţintă să rămănă pe recepţie, ţi-ai atins scopul, dacă nu, se impune o analiză atentă urmată de măsuri rapide pentru remedierea situaţiei.
Nu uitaţi! Succesul se obţine greu şi se pierde repede! Nu veţi obţine un rating mulţumitor cu o emisiune senzaţională şi zece mediocre! Aici nu se face media! Audienţa va fi dată de cele zece emisiuni mediocre!

Sarbatorile vin!!!

In sfarsit a nins:)….prima zapada a cazut si peste orasul nostru monoton…zapada si toate decoratiunile de craciun il face mai animat….mie imi place zapada si tot ce tine de iarna…sarbatorile de iarna sunt cele mai frumoase…acum te poti intalni cu cei dragi,sa stai la usa sobei si sa povestesti intamplari…partea cea mai buna e ca pot sa primesc cadouri:D…dar imi place sa si ofer,fiind un bun prilej de a te impaca cu cei cu care esti certat si sa uiti toate necazurile,sa le lasi in vechiul an…ce e mai frumos decat mirosul de brad,de sarmale si de cozonaci care umple toata casa…de abia astept sa merg cu colindul,impreuna cu prietenii,sa ne distram,sa facem oamenii de zapada,sa ne dam cu saniuta…intr-un cuvant sa mai fim iar copii si sa uitam de toate problemele macar cateva zile…sa ne amintim de vremurile de demult…

Puncte importante in radio

Pe masura ce radioul a devenit aproape nelipsit din nici o casa si, in consecinta, aproape ca nu exista familie in care sa nu fie macar un ascultator, a capatat functia de constituire a opiniei publice. Pe masura ce oamenii devin tot mai informati, apare fenomenul de intelectualizare tot mai extinsa. In acest fel multimea care actioneaza impulsiv si dezordonat,se transforma in opinie,care este mai structurata si mai inventiva. Pe aceasta baza, mijloacele de comunicare il fac pe cetatean sa devina un participant activ la viata publica sau politica si apar ca un element vital in buna functionare a democratiei.
De asemenea vom enumera cateva dintre avantajele pe care le are radioul asupara presei scrise si a televiziunii. In primul rand avem posibilitatile rapide de transmitere a informatiei, cu minim de mijloace tehnice.Un simplu telefon mobil inlocuieste deja de multa vreme carul de reportaj care se conecta cu cateva ore mai devreme,in cazul evenimentelor previzibile, la circuitele telefonice comandate. In al doilea rand,radioul este favorizat de facilitatile pe care le ofera receptorului de informatie, ascultatorul. Nu te obliga nici sa sa-i privesti vreun ecran,nici sa-i rasfoiesti paginile si nici sa te opresti din alte treburi pe care le ai de facut.
Problema calitatii programelor, a raportului intre reclama si alte categorii de emisiuni,a gasirii unui echilibru intre trasaturile politicii de programe si cerintele publicului s-a pus chiar de la inceputurile radioului. Romania este, in acest moment, o tara care se poate lauda cu faptul ca are un peisaj radiofonic destul de bogat si de diversificat, chiar daca inca se fac eforturi pentru acoperirea tehnica a intregului teritoriu intr-o paleta si mai larga de programe.
Radioul public national,prin cele cinci canale ale sale(actualitati,cultural,tineret,muzical si international) constituie umbrela de informare pe intregul teritoriu national si pentru o parte a romanilor din afara garnitelor.Prin prestigiul pe care si l-a capatat in timp, prin capacitatea redactionala si tehnica de racordare la cele mai importante evenimente din tara si din lume,prin profesionalismul oamenilor de baza, acesta se constituie in mijlocul oficial cel mai autorizat de informare, oferind alternative de programe muzicale,culturale si de divertisment.
Radioul public regional reprezinta o entitate care s-a coagulat abia in ultimii ani, desi existenta posturilor regionale de radio se apropie de cinci decenii.Cele sapte posturi regionale acopera aproximativ cate o provincie istorica, ceea ce le ofera trasaturi cu totul aparte.
Radioul local comercial a aparut in 1990 ca urmare a intereselor pe care primii oameni cu dare de mana, constienti de forta mesajului radiofonic, le-au avut si le au in anumite orase, de regula capitala si resedintele de judet. Un post local poate organiza si el dezbaterea unei teme, fiind nevoit sa se limiteze insa la problemele din interiorul unei comunitati: intre cartiere, scolile unui oras, etc.
Cu alte cuvinte, demersurile jurnalistice la un post regional sau local de radio capata complexitate mult mai mare, iar raportul local-regional-national-general trebuie considerat, in coroborare cu structura si calitatea emisiunilor, drept cheia de bolta a reusitei.

cum spuneam…..

In aprilie 1936, printr-o noua lege de functionare,Societatea de Difuziune Radiotelefonica din Romania isi shimba numele in Societatea Romana de Radiodifuziune,iar in decembrie 1937 aceasta este trecuta in subordinea directa a Presedintiei Consiliului de Ministri.In perioada 1952-1953 au fost inregistrate schimbari in ceea ce priveste dotarile tehnice si schimbarea titulaturii vechi in Comitetul de Stat pentru Radiodifuziune.Astfel a fost creat cel de al doilea program national, actualul „Romania Cultural”.
In anul 1977 a aparut Legea Presei, privind organizarea si functionarea Raditeleviziunii Romane.Potrivit acesteia atat radioul cat si televiziunea, deveneau mijloace principale de propaganda ale regimului, cu toate consecintele ce au urmat.In afara aspectelor de continut a emisiunilor, a fost drastic redus numarul orelor de program, iar in februarie 1985 toate studiourile teritoriale au fost desfiintate si trecute in „conservare”
Incepand cu 1990 postul public de radio renaste.Au aparut programe noi cum ar fi „Antena Bucuresti”si „Antena Satelor”, iar cele vechi s-au dezvoltat atat calitativ,prin continut, cat si cantitativ,prin cresterea orelor de emisie.Aparitia posturilor de radio care transmit programe in unde ultrascurte (FM) au facut posibile transmiterea si receptiasemnalului stereofonic, avand calitati superioare de cel transmis in unde medii.De la un singur post FM existent pana in 1989 (Radio Romania Tineret) s-a ajuns la o multitudine de radiouri FM, care au promovat un stil total nou pe piata audio romaneasca.
Cea mai mare concentrare de statii radio se inregistreaza in Transilvania(110), urmata de Muntenia(60), Moldova(33), Banat(16), Oltenia(15), Dobrogea(13), Bucovina(9) si Maramures(7)

imagini radio vechi

Constituirea Societatii

La sfârșitul anului 1927, se pun bazele legale ale constituirii primei societăți naționale de radio din România, cu capital majoritar de stat, Consiliul de Miniștri declarând constituită Societatea de Difuziune Radiotelefonică din România. Prima Adunare generală a Societății de Difuziune Radiotelefonică are loc la 17 ianuarie 1928. Societatea va fi înregistrată oficial la tribunal în martie 1928.
La 7 aprilie 1928, Societatea de Difuziune Radiotelefonică din România comandă la firma Marconi’s Wirelles Telegraph Company Ltd. din Londra, un post de emisie cu o putere de 12 kW și cumpără imobilul din Str. General Berthelot nr. 60, unde își instalează sediul central, și un teren de 10 ha situat în comuna Băneasa, unde se instalează o antenă puternică.
În aceste condiții a fost posibilă prima emisiune a postului Radio Romania, joi,1 noiembrie 1928, la ora 17, pe lungimea de undă de 401,6 metri, cu o putere de 0,15 kw. Emisiunea a fost deschisă de profesorul Hurmuzescu în calitate de președinte al Consiliului de Administrație. A urmat un program muzical, știri de presă, s-au recitat versuri, s-a transmis un buletin meteorologic, știri sportive. În zilele următoare, emisiuni similare au fost transmise între orele 17.00 – 19.00 și 20.30 – 24.00, programul îmbogățindu-se cu noi rubrici.
În dezvoltarea Radiodifuziunii Române trebuie menționată și contribuția adusă de inginerul Gheorghe Cartianu(1907-1982), angajat al Societății de Radiodifuziune, Studioul București și la stația de emisie Otopeni(1933 – 1934), profesor la Institutul Politehnic București, membru corespondent al Academiei Romane. El a participat la realizarea primelor studiouri de radiodifuziune din Bucuresti, a stației Bod, a efectuat emisiuni experimentale și a contribuit la realizarea primelor radiorelee românești precum și a stației de emisie Tâncăbești (1949).
La început, la Radio București lucrau 17 persoane. Printre ele: inginerul Emil Petrașcu-Director Tehnic, Domnica Păun Ghițescu-Șefa Secretariatului General, Margareta Marinescu-prima crainică, Radu Vasilescu-crainic sportiv.
Pentru ca publicul să aibă acces la acest nou mijloc de comunicare, se propune în acea perioadă scăderea taxelor la importul de aparate de radio. Programele se dezvoltă considerabil și datorită instalării unui nou emițător de 12 KW la Băneasa. În ciuda dificultăților tehnice, numărul orelor de emisie crește în fiecare an: de la 305 în 1928, la 2200 în 1929, 2264 în 1931; 2936 în 1932 ; 3250 în 1933; 3517 în 1934.
Activitatea radiofonică a Societății
În ziua de joi,1 noiembrie 1982, la ora 17, se difuzează oficial prima emisiune a postului Radio România.Pe 12 ianuarie 1929 se difuzează prima emisiune pentru cei mici, „Ora copiilor”, apoi pe 23 ianuarie se transmite prima piesă de teatru – poemul liric „O toamnă”, de Alfred Moșoiu. În 1930 apare Universitatea Radio, emisiune ce transmite conferințe ținute de personalități ale intelectualitații românești, din perioada interbelică. Tot în acest an apar emisiunile „Ora sătenilor” și „Ora școlarilor”. Este transmis pentru prima oară un miting aviatic.
În 1930 se construiesc primele studiouri adecvate, în imobilul din strada General Berthelot, nr 60. Pe 21 martie 1930, are loc prima transmisie a unei opere din studio („Bărbierul din Sevilla” de Gioacchino Rossini). Pe 11 februarie 1932, se inaugurează „Studioul Mare”, din strada General Berthelot.
Pe 20 octombrie 1932 apare „Legea pentru crearea unui fond necesar dezvoltarii rețelei naționale de relee”. Aceasta oferă cadrul legal pentru dezvoltarea tehnică a rețelei naționale de radiorelee. 1932 este și anul când se difuzează primele emisiuni în limbi străine (franceză și germană), care pot fi considerate precursoarele postului Radio România Internațional: niște „miniaturi de emisiuni vorbite”, cu referire la specificul românesc, difuzate pe frecvența Radio România. Pe 11 iunie 1933 are loc prima transmisie a unui meci de fotbal internațional: România-Iugoslavia.După doi ani de teste, la 1 ianuarie 1936 este pus în funcțiune emițătorul de la Bod pe frecvența de 160 kHz UL, cu o putere de 150 KW.

Istoria Radioului

Radiofonia românească a debutat în 1908 prin instalarea unui post de radiotelegrafie la Constanta, aparținând Serviciului Maritim Român.În anul următor marina militară a instalat trei posturi la Călărași, Giurgiu si Cernavodă. În 1912, din pricina întreruperii totale a legăturilor telefonice și telegrafice prin fir, România a fost în pericol de a nu comunica cu aliații săi.
Cu concursul inginerului Vintilă Brătianu, inginerul Emil Giurgea a reușit să instaleze în „Parcul Carol I” un post de emisie-recepție de 12 kW. De energia electrică necesară s-a ocupat inginerul Dimitrie Leonida. Până în 1928, în România fuseseră instalate numeroase posturi de radiocomunicații.
În 1921, dintr-o initiațivă guvernamentală, s-a înființat o rețea de posturi radiotelegrafice care acoperea teritoriul țării.
Între 1925 – 1928, un grup de radioamatori al cărui inițiator a fost Dragomir Hurmuzescu(1865 – 1954) au militat pentru înființarea postului național de radiodifuziune. Profesorul Hurmuzescu a creat, la sfârșitul anului 1924, „Asociația Prietenii Radiofoniei”, în cadrul Institutului Electrotehnic, înființat tot de el.
Din inițiativa acestui grup s-a deschis în 1920 un curs de radiocomunicații la Universitatea București. În anul 1925 s-au înregistrat progrese importante în domeniul telefoniei, telegrafiei fără fir și radiofoniei.La 19 noiembrie 1925, ora 15, în cadrul expoziției „Luna Bucureștilor”, a fost efectuată prima emisiune în limba română cu un post de tip Levy de 50 de wați, efectuată de inginerul C. Cottescu, cu un program de divertisment.
În 1927, profesorul Dragomir Hurmuzescu emitea de două ori pe săptămână, pe lungimea de undă de 350 de metri, emisiuni pentru 2000 de abonați.

Hello world!

buna tuturor!nu prea ma descurc eu la chestii din astea ca blogul,dar sper sa ma obisnuiesc….cu ajutorul unui coleg am reusit sa il fac….e un inceput bun…..ne auzim pe aici…succes si colegilor mei incepatori:P